O decizie politică luată în urmă cu aproape două decenii se întoarce împotriva a doi foști membri ai Consiliului Județean Alba. Justiția a stabilit că aceștia trebuie să suporte un prejudiciu de peste 2,3 milioane de lei, bani care au fost plătiți din bugetul județului în urma unor procese legate de transportul public.
Cât poate costa un vot într-un consiliu județean? În cazul a doi foști aleși din Alba, răspunsul dat de instanță depășește două milioane de lei.
Gheorghe Ioan Iviniș și Eugen Popa, foști consilieri județeni, au ajuns să răspundă financiar pentru hotărâri adoptate în anul 2008, într-o perioadă în care aveau și interese economice în domeniul transportului de persoane.
Ceea ce părea atunci o simplă procedură administrativă privind organizarea transportului județean s-a transformat într-un litigiu care a traversat aproape două decenii.
Interese private și decizii luate în numele județului
În 2008, Consiliul Județean Alba a adoptat mai multe hotărâri privind transportul public și atribuirea traseelor către operatorii economici.
La vot au participat și cei doi consilieri, deși aveau legături economice cu societăți care activau în același domeniu.
Gheorghe Ioan Iviniș era acționar majoritar la Voltrans SA, iar Eugen Popa deținea acțiuni la Aitrans Aiud.
Această situație a devenit esențială în analiza răspunderii pentru consecințele financiare ale hotărârilor.
Deciziile Consiliului Județean au generat litigii cu operatori de transport, iar instituția a ajuns să plătească despăgubiri din fondurile publice.
Nota de plată a ajuns la contribuabili
În 2018, județul Alba a achitat peste 2,3 milioane de lei în urma proceselor privind hotărârile adoptate cu zece ani înainte.
Banii au provenit din bugetul public, ceea ce înseamnă că efectele financiare ale deciziilor administrative au fost suportate inițial de județ, nu de persoanele care au participat la adoptarea lor.
Consiliul Județean Alba a încercat ulterior să recupereze prejudiciul, deschizând un proces împotriva celor doi foști consilieri.
Prima soluție judecătorească a stabilit sume mult mai mici, de aproximativ 72.700 de lei pentru fiecare.
Situația s-a schimbat însă la Curtea de Apel Alba Iulia.
Răspundere pentru întreaga pagubă
Prin hotărârea pronunțată în noiembrie 2026, instanța a stabilit că cei doi foști consilieri trebuie să achite în solidar suma de 2.326.633,37 lei.
Soluția reprezintă o schimbare importantă față de abordarea instanței de fond, care analizase împărțirea răspunderii între consilierii participanți la vot.
În noua soluție, răspunderea financiară a fost stabilită în sarcina celor doi foști aleși aflați în situația de conflict de interese.
Hotărârea nu este definitivă, astfel că obligația stabilită poate face în continuare obiectul controlului judiciar.
Cine răspunde atunci când o decizie politică produce pagube?
Dincolo de numele celor implicați și de suma impresionantă, cazul deschide o discuție importantă despre modul în care sunt gestionate interesele private în administrația publică.
Un ales local nu votează în nume personal, ci exercită o responsabilitate publică. Iar atunci când interesele economice proprii se intersectează cu deciziile instituției, consecințele pot depăși cu mult durata mandatului.
În acest dosar, între voturile din 2008 și hotărârea din 2026 au trecut 18 ani.
Rămâne de văzut dacă decizia judecătorească va fi menținută și dacă județul Alba va recupera efectiv banii plătiți din bugetul public.
Un lucru este însă evident: în administrație, consecințele unui vot pot continua mult după încheierea mandatului celui care l-a exprimat.

















