România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului energiei electrice pentru gospodării din Uniunea Europeană, cu o creștere de peste 50% în primul semestru din 2026, conform datelor Eurostat. În contrast, Danemarca a raportat o scădere a prețului cu aproape 32%.
Diferențele semnificative dintre țările europene sunt influențate de factori precum taxele aplicate, măsurile de sprijin și momentul în care schimbările de pe piața energetică sunt reflectate în contractele de furnizare.
România se află pe primul loc și în clasamentul prețurilor la electricitate raportate la puterea de cumpărare, cu 46,9 unități ale standardului puterii de cumpărare pentru 100 kWh. Aceasta o plasează înaintea Poloniei și Cehiei, în timp ce Malta și Ungaria se află la capătul opus al clasamentului.
Un factor important în creșterea prețului la electricitate în România este dispariția plafonării prețurilor, care fusese în vigoare în primul semestru din 2025. Eliminarea acestei măsuri a dus la o creștere a prețurilor în contractele comerciale.
Deși prețul mediu al gazelor naturale pentru gospodăriile din UE a scăzut cu 10,2% în aceeași perioadă, acest lucru nu s-a tradus automat într-o reducere a prețului la electricitate. Măsurile de plafonare și subvențiile au avut un rol semnificativ în amortizarea scumpirilor, iar eliminarea lor poate duce la creșteri ale prețului final chiar și în condiții de scădere a costurilor din piață.
Energy Press, într-o analiză preluată de Rador Radio România, subliniază că retragerea măsurilor introduse în timpul crizei energetice explică o parte din diferențele dintre state. Dispariția acestor măsuri a avut un impact semnificativ asupra prețului final plătit de consumatori.
Sursa: Economie
