Prutul ar putea deveni un coridor strategic pentru transportul mărfurilor din România către piețele din Europa Centrală și de Nord. Un proiect propune transformarea râului într-o rută comercială, conectându-l la rețeaua europeană de căi navigabile interioare. Această inițiativă ar putea deschide noi oportunități pentru exporturile românești de cereale și oleaginoase, dar și pentru transportul mărfurilor din Republica Moldova și Ucraina.
Planul vizează realizarea unei legături navigabile între portul polonez Gdańsk și regiunea Dunării, prin dezvoltarea navigației pe Prut. Un element cheie este transformarea municipiului Iași într-un port fluvial, prin amenajarea unei conexiuni între râurile Prut, Jijia și Bahlui. Proiectul, cunoscut sub numele de „Autostrada Albastră”, ar include râurile Vistula, San, Nistru, Prut și Dunărea, și ar presupune construirea unor noi canale de legătură.
Prima etapă a proiectului ar viza sectorul Galați-Stânca-Costești, unde ar urma să fie amenajate condițiile necesare circulației barjelor cu o capacitate de 500 până la 1.000 de tone. Paul Butnariu, președintele CCI Iași, estimează că realizarea acestei etape ar putea dura șapte-opt ani și ar necesita investiții de ordinul miliardelor de euro.
Unul dintre argumentele economice invocate este reducerea distanței de transport dintre Canalul Suez și portul Gdańsk. Traseul actual de aproximativ 8.000 de kilometri ar putea fi redus la circa 4.000 de kilometri prin Constanța și viitorul coridor navigabil, conform inițiatorilor. Această estimare nu reprezintă încă rezultatul unui studiu tehnico-economic independent.
Pentru agricultura românească, proiectul ar putea avea implicații semnificative, în special pentru fermierii și operatorii comerciali din regiunea Moldovei. O conexiune navigabilă între Prut, Dunăre și porturile europene ar permite transportul unor cantități mari de cereale și oleaginoase pe apă, oferind acces la piețele din nordul și centrul Europei.
În prezent, exportatorii din estul României depind în mare măsură de transportul rutier și feroviar, dar și de infrastructura portuară de la Dunăre și Marea Neagră. O nouă rută fluvială ar putea diversifica opțiunile logistice, reduce presiunea asupra transportului terestru și oferi producătorilor agricoli acces la noi piețe de desfacere.
Sursa: Economie
