ANCHETĂ | Guvernul Ciolacu: Investiții record în infrastructură, salarii si pensii mărite, dar cu prețul unui deficit bugetar crescut
De unde a plecat România și ce lasă în urmă ultimul Guvern al Coaliției?
Guvernul condus de Marcel Ciolacu și sprijinit de Coaliția PSD-PNL a marcat una dintre cele mai ambițioase perioade de investiții din istoria recentă a României, dar și o deteriorare abruptă a echilibrului bugetar. Într-un context geopolitic și economic tensionat, marcat de războiul din Ucraina, inflație galopantă și instabilitate politică, bilanțul final al acestui guvern e unul care necesită o privire atentă – dincolo de sloganuri și promisiuni electorale.
📈 Investiții fără precedent în infrastructură, școli și spitale
Cu o dublare a investițiilor publice în doar trei ani, de la 59 miliarde lei în 2021 la 120 miliarde lei în 2024, Guvernul Ciolacu a mizat pe modernizarea infrastructurii ca motor de dezvoltare. Alocarea record de 149 miliarde lei pentru investiții în 2025 confirmă această orientare. Cele mai mari sume au fost direcționate spre:
- Autostrăzi și drumuri expres;
- Modernizarea unităților de învățământ și sanitare;
- Extinderea rețelelor de apă și canalizare.
Potrivit unui raport oficial, peste 75% din deficitul bugetar din ultimii ani a fost generat tocmai de aceste investiții.
Este o abordare riscantă dar necesară. România nu mai putea funcționa cu infrastructura anilor ’80
📉 Deficitul bugetar – Călcâiul lui Ahile
În ciuda avansului PIB-ului de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 miliarde euro în 2024 (+46%), guvernarea Ciolacu lasă în urmă un deficit bugetar de 9,3% din PIB – peste nivelul critic acceptat de UE.
Acest dezechilibru pune România pe lista neagră a Comisiei Europene, care a emis deja o notificare oficială de avertizare. Deși s-au luat unele măsuri de consolidare fiscală, impactul este încă insuficient pentru a opri creșterea îngrijorătoare a datoriei publice – ajunsă la 54,6% din PIB (față de 35% în 2019).
Cel mai probabil, Guvernul a acceptat să ajungă la acest nivel al deficitului, considerând că este mai importantă construirea de autostrăzi și drumuri expres sau modernizarea unităților de învățământ și sanitare, decât menținerea unui deficit redus, totusi sunt analisti ca spun ca ne aflăm pe marginea unei crize fiscale. Dacă instabilitatea politică se prelungește, România va fi nevoită să taie din cheltuieli esențiale sau să majoreze taxele
⚠️ Efecte indirecte: presiuni pe inflație, curs valutar și dobânzi
Guvernarea Ciolacu a traversat și o perioadă de criză inflaționistă severă. Inflația a atins un vârf de 16,8% în noiembrie 2022, alimentată de liberalizarea prețurilor la energie și gaze. Intervențiile prin plafonare și subvenționare au reușit, în cele din urmă, să readucă inflația la 4,9% în 2025. Stabilitatea cursului leu/euro a fost menținută datorită cooperării cu BNR și creșterii rezervelor valutare de la 45 la 72 miliarde euro.
📊 Microeconomie: Populația a economisit, dar a simțit criza
În plan microeconomic, datele arată o aparentă stabilizare: depozitele populației au crescut cu 104 miliarde lei, ajungând la 382 miliarde. Numărul salariaților a atins un record postdecembrist de peste 5,18 milioane. Dar realitatea trăită de mulți români rămâne marcată de scumpiri, impozite indirecte și o presiune continuă pe bugetul familial.
⚖️ Bilanțul: Dezvoltare cu prețul riscului fiscal
Guvernul Ciolacu a reușit să evite recesiunea și a crescut economia României. Dar a făcut-o sacrificând echilibrul fiscal, asumându-și investiții masive într-o perioadă de criză globală. Dacă noii lideri politici nu reușesc să aplice o consolidare fiscal-bugetară eficientă, România riscă intrarea într-o spirală a datoriilor greu de gestionat.
Analistii politci considera ca viitorul economic depinde de maturitatea deciziilor politice din următoarele 6 luni. Fie consolidăm fiscal și rămânem pe calea dezvoltării, fie ne afundăm în austeritate forțată impusă din exterior
