Într-un cadru simbolic, profund ancorat în memoria locului, evenimentul dedicat împlinirii a 241 de ani de la martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan, organizat de Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, va reafirma rolul fundamental al Cetății Alba Carolina în configurarea conștiinței istorice românești.
Organizat în Spațiul Atrium Centurionum al Sediului Administrativ al Județului Alba, evenimentul va depăși granița unei simple comemorări, asumându-și dimensiunea unei intervenții culturale cu relevanță istoriografică.Cu această ocazie, 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐯𝐚 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞 i𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐦-𝐩𝐥𝐚𝐧 𝐨 𝐩𝐫𝐞𝐦𝐢𝐞𝐫a 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜a, o contribuție documentară semnificativă, consolidând cercetarea istorică locală și oferind publicului o perspectivă clară asupra unuia dintre episoadele decisive ale Răscoalei din 1784: 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐞𝐱𝐚𝐜𝐭 𝐚𝐥 î𝐧𝐭𝐞𝐦𝐧𝐢ță𝐫𝐢𝐢 𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐫𝐢ș𝐚𝐧 î𝐧 𝐂𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐀𝐥𝐛𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐨𝐥𝐢𝐧𝐚.
Într-un context cultural în care memoria trebuie argumentată și fundamentată științific, acest demers va avea valoarea unei restituiri.
Programul artistic va fi conceput într-o logică narativă coerentă, în care muzica, artele vizuale și intervențiile istorice vor funcționa complementar.
• Momentul de deschidere, „Marșul lui Horea și capodopere românești”, interpretat de Cvartetul de coarde al Județului Alba, va construi o atmosferă de gravitate și demnitate.
Repertoriul românesc ales va sublinia continuitatea idealului național în cultura muzicală, articulând sonor un discurs al rezistenței și al identității.
• Prezentarea lucrării „Portretul lui Horea”, semnată de artistul Ioan Costande și oferită publicului prin amabilitatea lui Costin Barbu, va aduce în spațiul evenimentului o dimensiune vizuală profund personalizată.
• În aceeași cheie a materializării memoriei, lucrarea de artă a sculptorului Darius Hulea, „Bustul lui Horea”, va propune o sinteză între expresivitatea realistă și monumentalitatea simbolică
Intervenția explicativă susținută de specialiști ai Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia va contextualiza opera în dinamica reprezentărilor identitare contemporane.
• 𝐔𝐧 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐱𝐢𝐦 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬 ș𝐭𝐢𝐢𝐧t𝐢𝐟𝐢𝐜 s𝐥 𝐯𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐧𝐨𝐮𝐥 𝐬𝐩𝐚t𝐢𝐮 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐭𝐞𝐦𝐧𝐢ț𝐞𝐢 𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐫𝐢ș𝐚𝐧.
𝐀𝐫𝐠𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜ă, 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭a 𝐩𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐯𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜a s𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐥a𝐫𝐢 𝐭𝐨𝐩𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐞, 𝐯𝐚 𝐟𝐢𝐱𝐚 i𝐧 𝐦𝐨𝐝 𝐫𝐢𝐠𝐮𝐫𝐨𝐬 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞𝐭𝐞𝐧t𝐢𝐞𝐢, 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦a𝐧𝐝 𝐮𝐧 𝐬𝐩𝐚t𝐢𝐮 𝐮𝐫𝐛𝐚𝐧 î𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐫 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐚𝐬𝐮𝐦𝐚𝐭 s𝐢 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭.
• Recitalul „Glas de jertfă și credință”, susținut de Pr. Doru Gheaja, va închide manifestarea într-o tonalitate spirituală, reamintind că jertfa martirilor nu poate fi desprinsă de dimensiunea credinței și a verticalității morale.
Momentul va oferi o concluzie afectivă unui demers construit, în ansamblu, pe rigoare și respect.
Prin coerența programului și prin articularea echilibrată între cercetare, artă și ceremonial, evenimentul va demonstra că memoria istorică este o responsabilitate culturală.
Identificarea locului exact al întemnițării lui Crișan va reprezenta un act de clarificare și asumare publică.
𝐋𝐚 𝟐𝟒𝟏 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐬𝐚𝐜𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐥𝐨𝐫, 𝐇𝐨𝐫𝐞𝐚, 𝐂𝐥𝐨s𝐜𝐚 ș𝐢 𝐂𝐫𝐢ș𝐚𝐧 𝐯𝐨𝐫 𝐫ă𝐦â𝐧𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐭𝐢𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞. 𝐈𝐚𝐫 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜â𝐧𝐝 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭a 𝐜𝐮 𝐫𝐢𝐠𝐨𝐚𝐫𝐞 ș𝐢 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫ă 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐓𝐄𝐌𝐄𝐋𝐈𝐄.
