Marți, 6 ianuarie, Cugirul a îmbrăcat haine de sărbătoare cu ocazia Botezului Domnului în apa Iordanului.
Sute de credincioși au înfruntat frigul de afară, pentru a participa la slujba specială de Bobotează, oficiată la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Cugir.
Apa primită astăzi, numită și Agheasma Mare, are puteri tămăduitoare asupra sufletului şi trupului celui care o bea.
Sărbătorile de Iarnă, se vor încheia miercuri cu sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul.
Programul liturgic a început dis-de-dimineață cu Liturghia sfântului Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului, în cadrul căreia preoții s-au rugat pentru sănătatea și liniștea comunității.
Evenimentul a continuat în afara lăcașului de cult, unde, conform tradiției, soborul de preoți format din Bogdan Șalariu și Adrian Cebotari, au săvârşit slujba de sfințire a apelor (Aghiasmei Mari).
Potrivit forțelor de ordine prezente pentru a asigura buna desfășurare a evenimentului, la slujbă au participat aproximativ 700 de persoane.
Organizatorii au amplasat pe platoul și interiorul Catedralei Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” din Cugir, 6 butoaie umplute cu apă, puse la dispoziția credincioșilor care au dorit să ia apă sfințită acasă.
În final, la sfârşitul slujbei de Bobotează, credincioşii au primit şi binecuvântarea preoţilor slujitori.
Practic, după ce se cheamă Duhul Sfânt, mâna preotului binecuvântează cruciş apa de trei ori, apoi se rosteşte iar o rugăciune, după care procedeul este repetat.
La sfârşit, în apă se cufundă crucea şi busuiocul.Agheasma de Bobotează este considerată apa sfințită cu cele mai mari puteri, este apa ce rămâne “vie” și proaspătă timp îndelungat fară a se deteriora odată cu trecerea timpului.
Agheasma cea Mare se săvârşeşte de către arhiereu sau preot într-un cadru festiv, numai în biserică, lângă o apă curgătoare, lângă un lac sau la malul mării, şi numai de Bobotează sau în Ajunul ei.
Aceasta este tămăduitoare şi are putere sfinţitoare foarte mare, pentru că este sfinţită în chiar ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan.
În restul anului, cei opriți de la Sfânta Împărtășanie, ca mângâiere si nădejde a mântuirii lor, au voie sa o ia după ce se spovedesc.
Mai poate fi luată și imediat după Sfânta Împărtăşanie. Ea se mai folosește la sfințirea bisericilor, a antimiselor, a Sfântului si Marelui Mir, precum si la casele tulburate de demoni.
Azi se stropesc cu Aghiasma Mare toate casele, ogoarele, viile, livezile si animalele, pentru a le feri de toată reaua întâmplare.
Unii credincioși obișnuiesc sa o păstreze în vase curate, ca pe o binecuvântare, ani în șir, aceasta rămânând curată si plăcută la gust.
Aghiasma Mică se bea imediat după Sfânta Anafură, în tot cursul anului. Prin stropirea cu apă sfințită duhurile cele viclene se gonesc din tot locul, oamenii se acoperă și se păzesc de tot lucrul rău, se aduce îndestulare gospodăriilor, se tămăduiesc bolile și se dăruiește iertare de păcatele mici.
Această apă se foloseşte de către preot la săvârșirea ierurgiilor (slujbe mici), sfințirea fântânilor, a icoanelor, a bisericii care a suferit o reparație de mică anvergură, a veșmintelor si obiectelor de cult.
Se mai folosește și la alte slujbe, precum binecuvântarea începerii semănatului, sfinţirea vaselor, izbăvirea viilor si grădinilor bântuite de lăcuste si gândaci.
Cunoscută sub denumirea Botezul Domnului, Boboteaza aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.
Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.
Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Său.
