România se confruntă cu presiuni financiare crescute în ultimul trimestru al anului 2026, din cauza dobânzilor în creștere și întârzierilor în atragerea fondurilor europene. Statul trebuie să prioritizeze recuperarea creanțelor și combaterea evaziunii fiscale, conform unei analize realizate de Frames.
Adrian Negrescu, managerul Frames, subliniază importanța identificării surselor de finanțare pentru obligațiile statului până la sfârșitul anului. El avertizează asupra presiunilor generate de plățile către furnizori, transferurile către autoritățile locale și cofinanțarea proiectelor europene.
Bugetul pentru 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB, cu investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei, dintre care 53,4 miliarde de lei ar trebui să provină din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 60,8 miliarde de lei, cu 10,3 miliarde de lei mai mult decât în 2025.
Până la începutul lunii octombrie, România a încasat 13,27 miliarde de euro din PNRR, aproximativ 66% din alocarea totală revizuită. Diferența de 6,84 miliarde de euro nu reprezintă venituri certe, depinzând de îndeplinirea condițiilor și aprobarea Comisiei Europene.
Negrescu avertizează că întârzierile sau neîndeplinirea jaloanelor pot transforma deficitul de finanțare într-o problemă structurală. El subliniază necesitatea evitării bazării pe sume care ar putea să nu ajungă la timp.
Industria jocurilor de noroc este un exemplu de sector cu regim fiscal special, unde încasările din taxele de autorizare pentru aparatele de tip slot-machine au scăzut cu 38% în 2026 față de 2025. Scăderea este atribuită întârzierilor administrative în emiterea autorizațiilor locale.
Sursa: Ziarul
