Piața europeană a energiei electrice se confruntă cu o volatilitate extremă, determinată de creșterea prețurilor la gazele naturale și condițiile nefavorabile din sectorul producției de energie. Țările din sud-estul Europei, inclusiv România, sunt printre cele mai afectate, plătind prețuri mai ridicate la energie decât în Occident.
Miercuri, prețul en gros al energiei electrice în Grecia a atins 224,57 euro pe megawatt-oră, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Deși joi prețul a scăzut la 138,95 euro/MWh, volatilitatea pieței rămâne extrem de mare. În alte țări europene, prețurile continuă să crească, cum ar fi în Serbia, unde prețul a ajuns la 234,67 euro/MWh, și în Austria, unde a crescut la 223,28 euro.
În Europa de Vest, prețurile sunt, de asemenea, în creștere, cu Germania la 174,03 euro/MWh și Franța la 191,12 euro. În contrast, Finlanda și nordul Suediei au prețuri mult mai scăzute, între 28 și 45 de euro/MWh, evidențiind diferențele de producție și capacitățile limitate de echilibrare a prețurilor la nivel european.
Un factor major al creșterii prețurilor este scumpirea gazului natural, care a atins niveluri record din decembrie 2022. Contractele de livrare pentru luna noiembrie la hubul TTF au crescut la 84,3 euro/MWh, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al îngrijorărilor privind siguranța transporturilor de GNL.
În plus, scăderea producției din surse regenerabile de energie, din cauza duratei mai scurte a zilei și a condițiilor meteorologice schimbătoare, crește dependența de centralele termice. Aceasta subliniază vulnerabilitatea pieței la fluctuațiile producției din surse regenerabile.
Seceta prelungită din bazinul Dunării agravează situația, afectând producția hidroelectrică și funcționarea centralelor termice și nucleare. La Oryahovo, nivelul Dunării a scăzut la -133 centimetri, cel mai scăzut din 1941, subliniind impactul semnificativ asupra pieței energetice.
Sursa: Economie
