O vizită scurtă la supermarket se poate transforma adesea într-o sesiune de cumpărături neplanificate. Intrăm cu intenția de a achiziționa câteva produse, dar ieșim cu sacoșele pline, seduși de reduceri și promoții. Lista de cumpărături este adesea ignorată, iar deciziile de moment influențează valoarea bonului fiscal.
Acest comportament nu este întâmplător. Consumatorii sunt influențați de factori psihologici și comerciali, iar supermarketurile folosesc tehnici de marketing pentru a stimula achizițiile suplimentare. Ofertele de tip multipack și reducerile vizibile creează impresia unor economii, chiar dacă produsele nu erau pe lista inițială.
Un studiu din Olanda, realizat de Breda University of Applied Sciences, arată că motivul vizitei influențează achizițiile neplanificate. 69% dintre cei care au intrat doar să se uite au cumpărat produse neplanificate, comparativ cu 24% dintre cei care au mers pentru aprovizionare obișnuită. Studiul a analizat 323 de cumpărători și 3.819 produse de pe bonuri fiscale.
Senzația de foame nu a crescut semnificativ cumpărăturile impulsive, dar a influențat alegerile din anumite categorii. Fiecare creștere cu un punct a nivelului de foame a fost asociată cu o probabilitate de 9% mai mare de a cumpăra dulciuri și gustări neplanificate, efectul fiind mai vizibil la tineri.
Strategiile comerciale ale retailerilor, precum promoțiile „cumperi două, primești trei”, încurajează achiziția unor cantități mai mari. Aceste oferte sunt percepute ca economii doar dacă produsele sunt utilizate înainte de expirare, altfel devin cheltuieli inutile.
Problema risipei alimentare este evidențiată de datele Eurostat. În 2024, UE a generat 57,9 milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a 129 kg per locuitor, 53% provenind din gospodării. Risipa nu înseamnă doar bani pierduți, ci și resurse irosite pentru producerea alimentelor. Deșeurile alimentare din UE au o valoare economică de 132 de miliarde de euro și contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră.
Sursa: Ziarul
