Norvegia intenționează să deschidă anumite porțiuni din apele sale maritime pentru creșterea somonului, o activitate care se desfășoară în prezent de-a lungul coastei și în fiorduri, unde este acuzată de daune aduse mediului. Guvernul norvegian a propus marți deschiderea a trei zone din Marea Nordului și Marea Norvegiei, cu suprafețe între 364 și 2.437 kilometri pătrați, pentru dezvoltarea acvaculturii în largul mării. Propunerea este supusă consultării publice până la 17 februarie 2027.
Premierul Jonas Gahr Store a declarat că „acvacultura în largul mării ar putea deveni un contribuitor semnificativ la crearea de valoare de-a lungul coastelor noastre în următorii ani”. În prezent, creșterea somonului se face în cuști plutitoare de-a lungul coastei și în fiorduri, dar este limitată de probleme ecologice, cum ar fi concentrațiile mari de păduchi de mare și evadările de pești care amenință somonul sălbatic.
Cuștile plutitoare eliberează excremente și resturi de hrană în mediul marin, afectând fundul mării și contribuind local la eutrofizarea apelor. „Ne confruntăm cu mai multe provocări majore, în special în ceea ce privește bunăstarea animalelor”, a afirmat premierul Store pentru postul public de televiziune NRK.
Mutarea fermelor mai departe de coastă ar putea reduce aceste probleme. Un studiu recent al Institutului Norvegian de Cercetări Marine a arătat că presiunea păduchilor de mare scade semnificativ pe măsură ce fermele se îndepărtează de coastă. Totuși, acvacultura în largul mării este mai complexă și mai costisitoare din cauza distanței și a condițiilor meteorologice dure.
Produsele marine sunt al doilea cel mai important articol de export al Norvegiei, după hidrocarburi. În 2025, valoarea acestora a atins un nivel record de 181,5 miliarde de coroane, din care 133,4 miliarde provin din acvacultură.
Sursa: Economie



















