Bucureștiul și Transilvania conduc clasamentul național al celor mai scumpe locuințe achiziționate prin credit ipotecar, cu valori medii de aproximativ 122.000 de euro pe imobil. În contrast, Muntenia prezintă cele mai accesibile prețuri, cu o medie de puțin peste 90.000 de euro, conform unei analize realizate de brokerul online Ipotecare.ro.
Analiza a fost realizată pe baza a 25.336 de cereri de credit ipotecar procesate la nivel național în perioada ianuarie-septembrie 2026. Valoarea medie a unei locuințe cumpărate prin credit ipotecar în România a fost de 105.080 de euro, iar creditul mediu accesat s-a apropiat de 75.000 de euro.
În București-Ilfov, prețul mediu al unui imobil a ajuns la 122.062 de euro, iar valoarea medie a creditului ipotecar a depășit 86.000 de euro. Situația este similară în Transilvania, unde locuințele au costat, în medie, 121.619 euro, iar împrumutul mediu s-a apropiat de 84.000 de euro. Banatul ocupă a treia poziție, cu un preț mediu de aproape 108.000 de euro și un credit ipotecar mediu de aproximativ 76.000 de euro.
Dobrogea urmează cu prețuri medii de 103.000 de euro și împrumuturi în jurul valorii de 75.000 de euro. În Oltenia, prețul mediu al unui imobil a fost de 100.003 euro, iar valoarea medie a finanțării a ajuns la aproximativ 70.500 de euro.
Veniturile medii lunare influențează valoarea creditelor, Bucureștenii având cele mai mari venituri, cu aproape 12.000 de lei pe solicitare. Aceștia sunt urmați de locuitorii din Dobrogea și Transilvania, cu venituri de aproximativ 11.500 lei și respectiv 10.500 lei.
Prezența codebitorilor este semnificativă în Transilvania și Moldova, unde 44%-45% dintre solicitările de credit includ un codebitor. În Dobrogea, procentul este de 36%, iar în București-Ilfov de 39%.
În primele nouă luni din 2026, peste 84% dintre cererile de credit ipotecar au fost destinate achiziționării unei locuințe. Aproape 16% dintre solicitări au vizat refinanțarea unor împrumuturi existente. Laurențiu Bogdan, managing partner Ipotecare.ro, susține că piața ipotecară din România continuă să se dezvolte, iar diferențele regionale reflectă nivelul de dezvoltare al piețelor rezidențiale locale.
Sursa: Ziarul
