Proprietarii de terenuri extravilane din România trebuie să verifice regimul urbanistic al parcelei înainte de a începe proiectarea unei locuințe. Intrarea în vigoare a noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, la 25 august 2026, schimbă cadrul legislativ, dar nu transformă automat terenurile agricole în terenuri construibile.
Deținerea unui teren extravilan nu garantează posibilitatea de a construi direct o casă. Înainte de a investi în proiect, fundație sau utilități, trebuie clarificat dacă locuința este permisă pe amplasamentul respectiv și ce procedură urbanistică și de autorizare se aplică.
Primul pas este verificarea terenului la primăria localității în care se află, mai exact la compartimentul de urbanism. Solicitarea unui certificat de urbanism este punctul de plecare pentru clarificarea condițiilor legale. Acest document arată regimul juridic, economic și tehnic al terenului, precum și cerințele necesare pentru investiția propusă.
Certificatul de urbanism nu reprezintă o autorizație de construire și nu garantează aprobarea proiectului. Proprietarul trebuie să verifice dacă terenul este inclus în intravilan sau figurează în continuare în extravilan, categoria de folosință, regimul juridic al parcelei, prevederile planului urbanistic general și ale regulamentului local de urbanism.
Existența unor restricții privind protecția mediului, patrimoniul, drumurile, rețelele sau zonele cu riscuri naturale trebuie de asemenea analizată. Accesul legal la un drum și posibilitatea racordării la utilități sunt aspecte importante care pot influența durata și costurile proiectului.
Construirea unei case pe teren extravilan depinde de regimul urbanistic și de categoria terenului. În cazul unui teren agricol extravilan obișnuit, construirea unei locuințe individuale nu este, în general, permisă direct. Reglementările prevăd categorii limitate de construcții în aceste zone, legate de exploatarea agricolă, infrastructură sau alte obiective expres admise.
Introducerea terenului în intravilan poate fi o posibilitate, dar nu un drept automat. Aceasta depinde de compatibilitatea dezvoltării propuse cu planificarea urbanistică a localității. Poate fi necesară o documentație de urbanism, precum un plan urbanistic zonal, elaborată de specialiști și supusă procedurilor legale de avizare și aprobare.
Simpla depunere a unui PUZ nu obligă autoritatea locală să îl aprobe. Primăria și celelalte autorități competente trebuie să analizeze compatibilitatea proiectului cu dezvoltarea localității, infrastructura și protecția mediului.
Sursa: Ziarul
