Trecerea la ora de iarnă necesită un efort de adaptare din partea organismului, avertizează medicul Beatrice Mahler. Deși modificarea ceasurilor cu o oră pare nesemnificativă, efectele pot fi resimțite asupra somnului, digestiei și metabolismului. Menținerea unui program constant de odihnă, expunerea la lumina naturală dimineața și consumul unor mese mai ușoare în primele zile sunt recomandate pentru acomodarea cu noul orar.
Medicul explică faptul că ritmul circadian este ghidat de ceasul biologic central din creier, care se reglează în funcție de lumina solară și rutina zilnică. Schimbarea orarului social poate duce la apariția unor semnale de foame, somn și alertă la ore nealiniate, influențând astfel somnul și starea de spirit.
În primele zile după schimbarea orei, perturbarea ritmului circadian poate favoriza oboseala, creșterea nivelului de stres și dificultățile de concentrare. Aceste efecte pot afecta activitățile cotidiene, prin scăderea atenției și creșterea riscului de erori.
Schimbarea programului poate influența și digestia și metabolismul. Evacuarea gastrică poate fi încetinită, în special după prima masă a zilei, iar organismul poate procesa diferit alimentele în perioada de adaptare. Aceste modificări pot fi însoțite de variații ale glicemiei și trigliceridelor după mese.
Medicul subliniază că simptomele trecerii la ora de iarnă sunt, în general, ușoare și se atenuează pe măsură ce organismul se sincronizează cu noul program. Persoanele cu afecțiuni cronice sau cu probleme de somn se pot adapta mai greu, iar perioada de acomodare poate fi mai lungă.
Pentru a limita efectele schimbării orei, Beatrice Mahler recomandă păstrarea unor ore constante de culcare și trezire. Deși schimbarea oferă aparent o oră suplimentară de somn, simptomele sunt ușoare și sunt depășite complet în 1-3 zile. Adaptarea este lentă la persoanele cu afecțiuni cronice, unde poate dura până la 2 săptămâni.
Sursa: Sanatate
