Trecerea la ora de iarnă necesită un efort de adaptare pentru organism, chiar dacă modificarea ceasurilor cu o oră pare minoră. Medicul Beatrice Mahler avertizează că efectele pot fi resimțite asupra somnului, digestiei și metabolismului. Ea recomandă menținerea unui program constant de odihnă, expunerea la lumina naturală dimineața și consumul unor mese mai ușoare în primele zile pentru a ajuta la acomodarea cu noul orar.
Ritmul circadian este ghidat de ceasul biologic central din creier, care se reglează în funcție de lumina solară și de rutina zilnică. Schimbarea orei poate perturba aceste mecanisme, afectând somnul și starea de spirit, ceea ce poate duce la oboseală, stres și dificultăți de concentrare. Aceste efecte pot influența activitățile cotidiene prin scăderea atenției și creșterea riscului de erori.
Schimbarea programului poate influența și digestia și metabolismul. Evacuarea gastrică poate fi încetinită, iar organismul poate procesa diferit alimentele în perioada de adaptare, ceea ce poate duce la variații ale glicemiei și trigliceridelor după mese. Arderea caloriilor este mai redusă, favorizând stocarea energiei și creșterea țesutului adipos.
Medicul susține că, în cazul persoanelor sănătoase, simptomele asociate trecerii la ora de iarnă sunt, în general, ușoare și se atenuează pe măsură ce organismul se sincronizează cu noul program. Persoanele cu afecțiuni cronice sau cu probleme de somn se pot adapta mai greu, iar perioada de acomodare poate fi mai lungă, durând până la două săptămâni.
Pentru a limita efectele schimbării orei, Beatrice Mahler recomandă păstrarea unor ore constante de culcare și trezire, chiar dacă trecerea la ora de iarnă oferă aparent o oră suplimentară de somn. Adaptarea este mai lentă la persoanele cu afecțiuni cronice, iar expunerea la lumina naturală dimineața este esențială, deoarece lumina soarelui este principalul semnal de reglare a ritmului circadian.
Sursa: Sanatate
