Guvernul României a obținut o decizie favorabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) privind eșalonarea drepturilor salariale restante ale magistraților. Cu toate acestea, măsurile luate de Executiv riscă să compromită acest succes juridic.
În cauza „Pușcașu și alții împotriva României”, CEDO a permis statului să eșaloneze și să amâne temporar executarea unor hotărâri judecătorești în condiții economice excepționale. Totuși, această permisiune este condiționată de existența unui mecanism de executare progresivă și efectivă a obligațiilor.
În 2026, Guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat din buget fondurile necesare pentru tranșele scadente, fapt contestat de sistemul judiciar și sancționat printr-o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia CEDO, comunicată pe 22 octombrie 2026, se referă la cinci cereri formulate de judecători români care au reclamat încălcarea dreptului de proprietate și acces la justiție.
Curtea a declarat cererile inadmisibile, considerând că statul a menținut un echilibru între interesele creditorilor și protejarea finanțelor publice. Totuși, CEDO a subliniat că eșalonarea trebuie să urmărească executarea efectivă a obligațiilor, nu transformarea acestora în datorii amânate pe termen nedefinit.
Prin oprirea finanțării tranșelor scadente, statul riscă să piardă argumentele acceptate de judecătorii europeni, deoarece conduita sa compromite premisa pe care s-a bazat decizia favorabilă. CEDO a clarificat că executarea progresivă este permisă, nu refuzul de a plăti, subliniind că măsurile adoptate de autorități au fost menite să concilieze interesele creditorilor și echilibrul finanțelor publice.
Sursa: Economie
