Agricultura românească se confruntă cu o presiune financiară tot mai mare, pe fondul scăderii profitabilității și al dificultăților de rambursare a creditelor. Numărul insolvențelor din agricultură, silvicultură și pescuit a crescut cu 52,5% în primele opt luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei analize realizate de CITR pe baza datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului și Băncii Naționale a României.
Peste 270 de companii din aceste sectoare au intrat în insolvență în intervalul ianuarie-august 2026, față de aproximativ 180 în perioada similară din 2025. Ritmul de creștere este de peste zece ori mai mare decât cel înregistrat la nivelul întregii economii, unde insolvențele au avansat cu 4,8%. Agricultura și construcțiile concentrează aproape 90% din creșterea numărului de insolvențe din economie.
Presiunea asupra companiilor agricole este vizibilă și în evoluția indicatorilor financiari. Potrivit datelor BNR analizate de CITR, agricultura a ajuns al doilea cel mai puțin profitabil sector al economiei, în timp ce rata creditelor neperformante a crescut de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026.
Specificul agriculturii amplifică aceste riscuri. Veniturile sunt sezoniere, producția depinde de condițiile climatice, iar prețurile pot fluctua considerabil. În plus, cheltuielile pentru semințe, îngrășăminte, combustibil și lucrări agricole trebuie acoperite înainte ca veniturile din recoltă să ajungă în conturile companiilor.
Problemele nu se opresc însă la nivelul unei singure firme. Producătorii, furnizorii, distribuitorii și finanțatorii depind unii de alții, iar dificultățile financiare ale unei companii se pot transmite rapid în întregul lanț economic, afectând plățile și activitatea partenerilor comerciali.
Într-un sector în care pierderea unui sezon agricol poate avea consecințe majore, momentul intervenției poate face diferența dintre redresare și blocajul definitiv. CITR atrage atenția că dificultățile temporare de lichiditate nu înseamnă automat că o afacere nu mai este viabilă, însă amânarea măsurilor necesare poate agrava situația. „O intervenție întârziată poate transforma o problemă temporară de lichiditate într-un blocaj structural, mult mai dificil de depășit”, explică Oana Munteanu, Senior Partner CITR.
Sursa: Economie
