Alba Iulia poate urma exemplul marilor orașe: reglementare, nu interzicere totală a jocurilor de noroc
Tot mai multe administrații locale din România caută soluții pentru a limita impactul jocurilor de noroc asupra comunităților, fără a împinge fenomenul în zona necontrolată a internetului. După exemplele deja discutate în orașe precum Timișoara sau Bistrița, și Alba Iulia ar putea analiza măsuri similare de reglementare strictă a sălilor de jocuri și agențiilor de pariuri.
La Bistrița, primarul Gabriel Lazany a propus un regulament sever care introduce taxe anuale de funcționare calculate progresiv în funcție de suprafața spațiului. Pentru sălile de jocuri și cazinouri, taxele ajung până la 5.000 de lei pe metru pătrat pentru primii 15 metri pătrați, iar pentru agențiile de pariuri se aplică o taxă de 2.000 de lei pe metru pătrat, cu obligația de a plăti pentru minimum 15 metri pătrați. Astfel, o agenție nu ar putea plăti mai puțin de 30.000 de lei anual.
Autoritățile locale susțin că măsurile sunt necesare pentru protejarea minorilor și a persoanelor vulnerabile, iar controalele ar urma să fie înăsprite, inclusiv prin amenzi consistente pentru operatorii care funcționează fără autorizație.
În același timp, Timișoara analizează mutarea sălilor de jocuri în zone dedicate, departe de cartierele rezidențiale și de unitățile de învățământ. Potrivit autorităților locale, scopul este reducerea expunerii tinerilor la jocurile de noroc și limitarea fenomenului de dependență.
De ce interzicerea totală nu este neapărat soluția
Tot mai mulți specialiști și reprezentanți ai administrațiilor locale avertizează că o interzicere completă a jocurilor de noroc stradale ar putea avea un efect invers celui urmărit. În lipsa unei alternative legale și controlate, o parte dintre jucători s-ar putea orienta către mediul online.
Un document oficial al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), transmis în aprilie 2026, arată că instituția monitorizează doar operatorii licențiați și că pe piață există și platforme care nu dețin licență. În răspunsul transmis, ONJN precizează că nu a identificat un operator licențiat sub denumirea „AV Casino” și recomandă verificarea permanentă a listei operatorilor autorizați publicată pe site-ul instituției.
Această situație ridică o întrebare importantă: dacă sălile fizice dispar complet, câți dintre actualii clienți s-ar muta către platforme online neautorizate, unde protecția consumatorului este mai redusă, iar recuperarea eventualelor prejudicii devine mult mai dificilă?
Reglementare locală și control mai eficient
În locul unei interdicții generale, modelul adoptat de unele administrații locale merge în direcția:
taxării suplimentare a operatorilor;
limitării amplasării sălilor în apropierea școlilor;
reducerii numărului de locații din zonele rezidențiale;
controalelor mai stricte și sancțiunilor sporite;
monitorizării respectării legislației privind protecția minorilor.
O astfel de abordare ar putea reprezenta și pentru Alba Iulia o soluție de compromis între necesitatea protejării cetățenilor și riscul migrării jucătorilor către platforme online neautorizate.
Opinia publică rămâne împărțită
Subiectul jocurilor de noroc continuă să genereze dezbateri aprinse. Pe de o parte se află familiile afectate de dependență și organizațiile care cer restricții severe. Pe de altă parte, operatorii susțin că activitatea legală și supravegheată este preferabilă dezvoltării unei piețe online greu de controlat.
În acest context, exemplele din Bistrița și Timișoara arată că marile orașe încep să aleagă calea reglementării locale ferme, iar Alba Iulia ar putea analiza implementarea unor măsuri similare pentru a limita efectele negative ale fenomenului fără a favoriza migrarea jucătorilor către platforme online care funcționează în afara cadrului legal.
