În ziua de 2 noiembrie 1784 izbucnea Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. A fost una din ultimile mari revolte țărănești din Europa.
Răscoala a fost un răspuns al ţărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă.
La răscoală – spun istoricii – au participat iobagi români, maghiari, saşi de pe domeniile nobililor şi statului, mineri din Munţii Apuseni şi ocnele din Maramureş, meşteşugari, preoţi etc.
Răscoala de la 1784 s-a încheiat la sfârşitul lui decembrie 1784, când Horea şi Cloşca au fost prinși (27 decembrie) prin trădarea unor locuitori din Țara Moților.
Autoritățile au recurs la tragerea pe roată a liderilor răscoalei – sinistra demonstrație a avut loc în ziua de 28 februarie 1785.
Pe Dealul Furcilor de lângă Alba Iulia, în jurul podiumului amenajat, au fost aduși cu forța între 2.500-3.000 de iobagi români, câte trei tineri și trei bătrâni, din peste 400 de sate din cele patru comitate apropiate, unde s-au desfășurat principalele evenimente ale răscoalei.
Horea (Vasile Ursu Nicola pe numele său) și Cloșca (Ion Oargă) au fost executați prin lovituri cu roata (corpurile le-au fost zdrobite cu o roată grea). Era cea mai dură pedeapsă prevăzută de legea austriacă.
Conform sentinței, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părți și puse în țeapă în cele mai importante localități din comitatele Alba și Hunedoara pentru intimidarea poporului. Corpul lui Crișan (care își luase viața singur) a fost tratat în aceeași manieră
Din lucrarea academicianului David Prodan, „Răscoala lui Horea”, volumul II, reiese că cei șapte țărani moți care i-au prins pe Horea și Cloșca urmau să primească 600 galbeni (n.r. monedă de aur) și să fie eliberați din iobăgie, iar pădurarul responsabil de planul prinderii 100 de galbeni. Premiați urmau să fie și țăranii români care l-au trădat pe Crișan, cu 30 de galbeni, dar și o medalie de aur pentru protopopul ortodox Iosif Adamovici și 70 de galbeni pentru cei care au participat de prinderea lui Crișan. „Dar pentru ca această recompensă să-și atingă în cel mai înalt grad scopul, se știe că împărțirea premiilor s-a efectuat cu solemnitatea necesară, în prezența mulțimii care se adună obișnuit în zilele de târg”, notează David Prodan.
Sute de moți participanți la răscoală au fost strămutați cu forța în Banat și Bucovina.
Răscoala de la 1874 a avut un larg ecou european. Lui Horea i s-a atribuit intenția de a reface Dacia, fiind numit „Rex Daciae”.
Mulți ani, nobilimea austro-ungară s-a temut de cele petrecute. Românii erau numiți cu teamă, dar și în semn de jignire, cu numele de „Horea”. În semn de respect și admirație, românii și-au numit pruncii cu acest nume impunător: „Horea”.
